|
Sfanta Ecaterina
Sf. Ecaterina - sfanta
Sf. Ecaterina al carei nume a fost dat manastrii s-a nascut in Alexandria in 294
EN, a fost torurata si decapitata pentru credinta sa. Unul dintre calugarii
manastirii a avut o viziune cu trupul sfantei fiind in varful unul munte din
apropiere unde au si descoperit ramasitele sale pamantesti.
Sf. Ecaterina - orasul
Sf. Ecaterina este un oras cu un fel aparte de intimitate. Este cea mai inalta
pozitie locuita din peninsula Sinai, pe un platou la 1600 de metri, si
este inconjurat de cei mai inalti munti din peninsula si din intreg Egiptul.
Cele mai inalte varfuri sunt Ecaterina, Moise si Al Safsafa.
Acest loc ofera o clima speciala, moderata pe timp de vara si foarte rece pe
timp de iarna, ceea ce ii ofera o anumita frumusete cand gheata acopera
varfurile muntilor.
Zona a fost declarata protectorat natural.
Orasul Sf. Ecaterina este important din punct de vedere istoric si religios.
Importanta sa incepe in secolul 16 cand se intemeiaza Manastirea Sf. Ecaterina.
Manastirea inca este unul dintre cele mai importante monumente crestine din
Egipt si din lume.
Distingandu-se prin locatie, clima, istorie si geografie, orasul este considerat
obiectiv turistic dar si o zona agricola, pentru apa sa subterana.
Orasul Sf. Ecaterina este in interiorul peninsulei Sinai, la 300 km de Tunelul
Ahmed Hamdi si are o suprafata de 5130 km patrati. Este recunoscut pentru formele sale variate de turism, religie, safari si
drumetii montane si pentru relicvele din zona: manastirea Sf. Ecaterina, muntele lui Moise, altarul profetului Haroun.
Toate acestea, plus diversele obiective turistice, transforma regiune in cel mai
mare protectorat din Egipt.
Manastirea se afla pe Muntele lui Moise (sau Muntele Sinai) si a fost fondata in
250 EN.
In 330 EN Elena, mama imparatului Constantin, a ordonat sa se cladeasca o capela
pe locul traditional al tufisului in flacari.
In 530 EN imparatul Justinian a construit basilica Biserica Schimbarii la Fata.
In 640 EN dupa cucerirea araba, manastirea a devenit o insula de crestinism in
marea de islam.
In 726 EN imparatul Leo III a decretat ca toate imaginile comunitatii crestine
sa fie distruse, dar datorita izolarii sale, manastirea a ramas intacta.
Zidurile sunt facute din granit rosu de provenienta locala, au 85 m lungime, 75
m latime iar inaltimea este intre 11 si 15 m.
Are mai multe fantani, dintre care cea mai importanta este cea a lui Moise. La aceasta fantana, Moise a intalnito pe Sefora, fiica lui Ietro, iar aceasta i-a
devenit sotie. Dincolo de ziduri, in nord-vest, gradinile manastirii inconjurate de chiparosi
sunt pline de vita de vie, livezi de lamai, portocale, masline, pere si caise.
In 1844 Codex Sinaiticus, unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Noului
Testament, a fost gasit aici.
Manuscrisele au fost cumparate de British Museum de la statul URSS in 1933 iar
pana in 1950 cele 3000 de volume au fost microfilmate.
-----------------------------------------
Imparatul Justinian, in anul 536, a ctitorit pe Sinai manastirea Sf. Ecaterina
si a adus din tinuturile Marii Negre lucratori romani (abid al-rum), care s-au
stabilit apoi acolo, in preajma muntelui, luand felul de viata al triburilor
arabe. Acestia au fost crestini si s-au numit pana la mijlocul secolului al
XVIII-lea djebalieh (munteni), afirmand ca se trag din Tara Llah (Vlah / Valahia).
Un cercetator american, E.H. Palmer, scria despre ciudata comuniune "Acest trib
se zice a fi de obarsie europeana, tragandu-se dintr-o colonie de robi valahi,
asezati de Justinian sa pazeasca manastirea. Ei insisi cred sa fi venit dintr-o
tara numita "Llah" (Vlah / Valahia) si trasaturile lor deosebite de ale
obisnuitului tip de beduini par a favoriza presupunerea."
Incercand sa descopere radacinile ciudatului trib, Marcu Beza, care a studiat
urmele romanesti in Orientul Apropiat si Mijlociu, a stat de vorba cu
arhiepiscopul Porfirios. Acesta era convins ca fostii colonisti Gebalie erau, in
fapt, munteni, oameni veniti dintr-o zona de munte � djebalieh.
Din pacate pentru noi si pentru adevarul istoric, la vremea cand au fost facute
observatiile respective tara noastra nu prezenta nici un fel de interes pentru
marile puteri imperiale. Nimeni nu a stat sa remarce niste amanunte care par
lipsite de importanta la prima vedere. Nimeni nu a stiut sau nu a vrut sa stie,
ca cei mai curajosi soldati ai primilor imparati bizantini erau de origine
daco-valaha. Mai mult, radacina numelui de trib, Gebalie este foarte
asemanatoare cu cea de Gedai, nobilii luptatori geti, cei care nu se temeau de
moarte. Ce sa caute niste simpli robi la celalalt capat al imperiului bizantin?
Si de ce sa fi fost ei altfel decat toti ceilalti? Cum era posibil ca un grup de
robi sa fie lasat inarmat ca sa pazeasca o manastire? E mult mai logic ca
Justinian a trimis spre paza manastirii un contingent militar de elita si nu un
grup de robi.
Un grup militarizat format din membri de elita ai dacilor (gedai) aflati sub
stindardele imperiale ale Bizantului. Si chiar daca se spune ca toti ar fi fost
trecuti fortat la islamism, trebuie sa nu uitam ca misiunea de baza a soldatilor
a fost sa apere lacasul sfant intr-o zona in care mahomedanismul era
predominant.
Iar de aceasta misiune stramosii nostri luptatori s-au achitat cu succes, Sfanta
Ecaterina ramanand permanent o oaza crestina printre pagani. Iar peste ei,
luptatorii credintei, s-a asternut nisipul deserturilor.
Manastirea a fost inclusa in politica culturala a multor voievozi romani
Petru Rares al Moldovei (1527-1538) a acordat inalta sa protectie unui egumen de Sinai numit Ioachim Vlahul
Petre Schiopul, tot de pe tronul Moldovei (1574-1591), vedea in manastire un posibil loc de refugiu in cazul unei pribegii
Alexandru Mircea-Voda, in Tara Romaneasca, a zidit in anul 1576, Paraclistul Sf. Ioan Botezatorul in fata bisericii principale de la Sinai si a daruit manastirii "sate, pamanturi si venituri in Tara Romaneasca"
Ieremia Movila, domnul Moldovei, a daruit asezamantului un Evangheliar (un manuscris frumos impodobit, care este pana azi o piesa de exceptie in biblioteca manastirii)
Vasile Lupu al Moldovei a donat permanent mari sume de bani si a asigurat cu personal protectia asezamantului
Doamna Elena Cantacuzino (mama principelui Serban al Tarii Romanesti) in anii 1682 a facut pelerinaje la manastire impreuna cu fiul sau Mihai Cantacuzino (vel spatar, adica mare comandant al armatei) si cu o suita de 200 de calareti.
Spatarul Mihai Cantacuzino impresionat de frumusetea si prestigiul asezamantului, cand s-a intors in tara, a ctitorit pe Valea Prahovei, un asezamant care avea sa perpetueze pana azi, pe harta Romaniei, numele Muntelui Sinai "unde a facut Dumnezeu vorba cu Moise proroc", este vorba de Sinaia.
Constantin Brancoveanu, voievodul Tarii Romanesti, a facut in anii 1696 "danii" substantiale asezamantului care s-au perpetuat si dupa moartea sa pana in
anul 1863 (secularizarea bunurilor conventuale in Romania). Totodata, Brancoveanu a facut un gest deosebit, si-a donat manastirii un portret de o reala calitate artistica si azi de o deosebita valoare (se poate citi inscriptia
Constantinus Brankovan, Supremus Valachiae Transalpinae Princeps. Ae (ta) tis 42. A(nn)o D(omi)ni 1696 - o copie se afla azi la Muzeul de Arta al Romaniei din Bucuresti) si a contribuit la dotarea cu noi candele, sfetnice si broderii
pretioase
Marele carturar si tipograf roman Antim Ivireanu a intocmit la Snagov si a daruit manastirii, un ghid al muntelui Sinai, in anul 1710
Mihail Racovita, Grigore Ghica, Alexandru Ipsilanti, Nicolae Mavrogheni si alti principi ai Moldovei si Tarii Romanesti au facut importante donatii
La mijlocul sec. al XIX-lea, venerabilul asezamant dispunea in Romania de veniturile a opt manastiri si biserici, a numeroase imobile si a peste 50.000 de hectare de pamant arabil si paduri
Sf. Ecaterina - muntele
Muntele Ecaterina (in araba Jabal Katrinah) este cel mai inalt din peninsula
Sinai, 2637 m.
De aici, intr-o zi insorita se poate vedea intreaga peninsula.
Callisto a construit o mica biserica in varful acestui munte.
|
|
